Numai uniţi, putem distruge orice SISTEM ostil animalelor şi mediului ! Dumnezeu ne va face Dreptate!

MOTTO: Nicio cauză nu e pierdută dacă a mai rămas un nebun să lupte pentru ea. 

Aakash Web Announcer plugin

CARNAGIUL CANIN DIN ROMANIA ORIPILEAZA UNIUNEA EUROPEANA SI TRANSFORMA IN COSMAR VIATA A JUMATATE DIN POPULATIA TARII, IUBITOARE DE ANIMALE – ADEVARUL.RO

hingheri Brasov

Nimic nu a reusit sa fractureze si sa invrajbeasca mai mult societatea romaneasca decat decizia Parlamentului, girata de Curtea Constitutionala, de a legifera astazi, in anul 2013, la nivelul de dezvoltare si civilizatie europeana de la acest moment, uciderea in masa a unei intregi populatii canine, ca si pedeapsa colectiva si solutie finala pentru rezolvarea unei probleme, de altfel extrem de evidente, insa cu solutii contemporane si nu primitive, demne cel mult de Evul Mediu intunecat.

S-a creat o falie extrem de adanca in societatea romaneasca, intre jumatatea de populatie iubitoare de animale si cealalta jumatate, neiubitoare de animale, adepta solutiei finale pentru rezolvarea unei probleme majore, cu care societatea se confrunta. Populatia este impartita, iar ura dintre cele doua jumatati este infioratoare. Insa in afara de acest sentiment de ura reciproca, de care cred ca Romania nu avea nevoie in acest moment al dezvoltarii ei, pe un fond de criza globala parca fara de sfarsit, conlucrarea si solidaritatea fiind mai degraba dimensiunile definitorii necesare, s-a intamplat un lucru extrem de regretabil, care afecteaza jumatatea de populatie iubitoare de animale, iubitoare de oameni. Este un adevar care nu mai are nevoie de a fi dovedit, cel care iubeste animalele, iubeste si oamenii, cel care nu iubeste animalele, nu iubeste nici oamenii, acestia din urma sunt cei care de altfel fac cel mai mult rau oamenilor, societatii, natiunii, tarii in general, lucru care nu mai trebuie cred dovedit, “quod erat demonstrandum”.
Daca ar fi sa facem un portret robot al celui care nu iubeste animalele si deci nici oamenii, am putea spune ca este malefic, irational, cinic, conflictual, pe intreaga perioada a vietii a facut numai rau si tot putregaiul si puroiul acestei rautati il indreapta, frustrat fiind de multe neimpliniri, in special personale, care mai greu se vad cu ochiul liber, gratie de regula unor pozitii dominante in societate, vremelnice bineinteles, impotriva unei populatii de animale, cainii, atat de apropiati omului. Se regasesc in special intre tineri, o parte a lor bineinteles, fara a generaliza, a celor fara o educatie solida, deficitari in lectura, educatie, muzica, alta decat cea adoptata cu atat patos de respectivii, singurele parghii care pot sensibiliza o constiinta inca neformata, o gandire rudimentara, un comportament inca nedefinit, insa in aceeasi masura si la specia adulta, in special a celor avuti, parveniti, pentru care ceea ce nu este al lor si in special ceea ce ii deranjeaza este impotriva lor si trebuie eliminat, indiferent de metode. Acestia, impreuna cu progeniturile lor, pe care le si incurajeaza uneori, sunt cei care otravesc cainii, ii lovesc, cu pietre sau orice altceva, facandu-i pe unii dintre acestia ca atunci cand vad copiii sa-i identifice cu calaii lor, reactionand pe masura, rareori ce-i drept, adica aparandu-se de fapt, chiar daca impotriva speciei lor, a existentei acesteia. Insa cand esti batut regulat de unii copii si nu numai, cand primesti pietre in corp, cu durerile aferente, cand te trezesti cu un bocanc in burta pe nepusa masa sau cand iti este spart nasul cu o lovitura aplicata direct in bot, inrosindu-i-l de sange sau si mai grav, cand esti servit in loc de un dumicat de paine, cu un vas de lichid antigel si mori in chinuri sau ramai sa traiesti cu sechele si dureri inimaginabile, cum poti reactiona? Cei care astazi ordona crima in masa sunt impasibili la astfel de explicatii, sunt impasibili la durere, cu exceptia durerii lor sau a apropiatilor din familie, de unde si groaza mea la gandul cat suntem de diferiti, chiar daca am presupune ca suntem cu totii oameni.
Extrem de diferiti, fata de exemplu de civilitatea austriaca, germana sau franceza, acolo unde animalul, modul lui de a fi tratat, reflecta lipsa acestei dimensiuni de diferenta extrema, intre oameni, toti iubind fiinta, indiferent ca este umana sau animala, caine, pisica sau orice altceva sau chiar planta. Priviti numai la cum se trateaza animalele din gradinile zoologice ale respectivelor state, fata de holocaustul national in acest domeniu din Romania. Situatie de altfel foarte apropiata de a Zimbabwe, in Africa pentru cei care nu cunosc acest detaliu geografic, unde in urma cu cateva zile au fost otraviti 87 de elefanti, morti in chinuri groaznice, numai si numai pentru niste fildesi. Cum putem cere unui primar de oras important, care mai zilele trecute solicita consiliului local sa fie de acord cu transformarea cetatenilor urbei in hingheri, contra 5 la10 lei, care sa adune si sa aduca cainii de pe strada in adapost. Citez:
“Eu va propun, tocmai pentru a mari operativitatea, sa platim cetatenilor care aduc caini in adapost, la Smeura, vom organiza o zona de colectare, undeva aici in zona Pitestiului, cu o taxa, o plata, care oricum va fi mai mica decat a operatorului care va colecta caini. Eu va propun sa dam 5 sau 10 lei de animal. Atat!”
Cat de malefic si cinic trebuie sa fii sa gandesti intr-un astfel de mod, prin excelenta barbar, sa permiti boschetarilor, aurolacilor, nerealizatilor, frustratilor si altor categorii suburbane sa macelareasca cainii pentru a-i prinde, probabil mai mult morti decat vii, prin spectacole macabre, lugubre, in fata copiilor orasului, ai parintilor, ai bunicilor, ai cetatenilor europeni incadrati in companiile transnationale de pe raza localitatii, pentru o hartie de 5 sau 10 lei. Cata minte trebuie sa ai sa intelegi ca respectivele aratari de periferie, dupa o priza sau mai multe din punga de plastic cu aurolac, vor tabari inclusiv peste oameni in curti, luandu-le cainii, vor ajunge si in Bucuresti, de unde ii vor duce pe nefericitii de aici in zona de colectare. De cata inteligenta si buna credinta ai nevoie sa intelegi ca incalci toate regulile UE, pe ale noastre nu conteaza, ca esti primar si unii dintre acesti primari pot face orice doresc in tara noastra, reguli europene care interzic strangerea cainilor de alt personal decat cel specializat, hingheri denumindu-se acest termen, atat de abominabil, prin insasi particularitatea de actiune specific damboviteana, total diferita de cea civilizata, insa ce mai conteaza, daca tot ucidem masa de caini colectata!
Dupa o divagatie destul de consistenta, revin la ceea ce se intampla astazi cu jumatatea de populatie iubitoare de animale, cu raul care i s-a facut acesteia. Viata oamenilor iubitori de animale s-a schimbat radical, de la momentul legiferarii crimei in masa asupra populatiei canine. Ei traiesc un iad, un permanent cosmar, sufera enorm, tresar noaptea in somn, din cauza viselor macabre, la aparitia hingherilor traiesc drame, incearca sa salveze cu fiinta lor caini necunoscuti, care sunt vazuti si considerati, chiar si inainte de a fi prinsi, blanzi, pe trotuar sau intr-un colt de constructie, sau pe iarba, nebanuind ce ii asteapta, ca si victime ale atrocitatii nationale.
Orice zi este un calvar pentru ei, unii primesc si privesc cu regret mijirea primelor raze de Soare, a zorilor, stiind ca o alta zi cumplita ii asteapta. Sunt marcati atat acasa, cat si la serviciu de tragismul situatiei, multi si-au pierdut concentrarea, sunt permanent tristi, sufera, nu mai socializeaza decat cu grupul de prieteni cu aceleasi veleitati, incercand sa gaseasca solutii punctuale, locale pentru salvarea prietenilor necuvantatori. Preocuparea lor majora este sa foloseasca fiecare zi din plin pana la inceperea masacrului pentru salvarea cainilor de pe langa casa lor sau serviciu, cu care se cunosc de ani si ani de zile, simtindu-se apropiati ca de niste vechi prieteni. Isi tot pun si repeta la nesfarsit intrebari legate de ce acea bunica iresponsabila nu este pusa sub acuzare de catre Parchet, pentru neglijenta crasa, lasand nesupravegheat un copil de 4 ani sa haladuie prin parc si prin zone private asemanatoare infernului, pe o raza de 2 km, unde si-ar fi putut gasi sfarsitul in multe alte moduri decat cel fatalmente intamplat, de ce acei parinti la fel de iresponsabili, care cunosteau calitatea bunicii si cu toate acestea i-au permis sa se ocupe cum s-a ocupat de copii, au devenit vedete de televiziune, inca din prima zi, cand altii ar fi suferit in tacerea neagra a priveghiului si zilelor ce-l urmeaza, zile de sfasietoare durere pentru orice tata sau mama si nu zile de nesfarsite aparitii tv, de ce acestia incearca, neasteptand macar ca sufletul copilasului sa se inalte in ceruri, cu avocati rapace, obtinerea pe moartea micutului de bani urati mirositori, sulfurosi, ca despagubiri sau daune. Se mai intreaba cat de netrebnici trebuie sa fie cei care ordona programul de masacrare in masa a cainilor de pe strada, in conditiile in care adevaratul rezervor de caini, care alimenteaza strada, curtile oamenilor, de la orase si sate, aprovizioneaza marile concentrari urbane cu mii si zeci de mii de caini anual.
Daca nu credeti, pentru ca sunt si economist in afara de iubitor de animale, va invit la un calcul simplu: o comuna cu 3000 de familii numara cel putin 3000 de caini, cate unul de fiecare gospodarie, si stim ca de regula sunt mai multi, insa ne limitam la acest minim. Cei 3000 de caini nesterilizati, in doua cicluri de reproducere anuala produc un minim de 6000 de caini. Unde credeti ca ajung acesti caini? Extrapolati la intreaga populatie canina din case si curti, de la orase si tara si va veti cutremura la cat se va ucide in Romania multi ani de acum incolo. Desigur, solutia este cea clamata ani si ani de zile de catre specialisti si anume o lege care sa oblige in prima faza sterilizarea cainilor din curti si abia apoi alte masuri de gestionare a respectivei populatii. Stiti de ce nu se face acest lucru: din frica politicienilor de a pierde voturi, de a nu-i obliga pe cei ce detin caini, masa mare de electorat, sa faca un efort in acest sens, unii dintre ei fiind atat de inapoiati incat cred ca sterilizarea inseamna o injuratura si nu ceea ce de fapt reprezinta. Nu ma astept ca cei din a doua jumatate de populatie sa inteleaga ceva din ceea ce eu exprim, ei savureaza clipele care-i mai despart de inceperea genocidului, a holocaustului populatiei canine, saliveaza de placere la gandul ca vor elimina acele elemente nedorite, care le deranjeaza drumul si rafinata existenta.
Ce este interesant, cand respectivii isi plimba existenta in vacante prin Bulgaria, Turcia, Grecia, acolo unde cainii nu au fost masacrati, traind linistiti pe strazi, (se observa si intr-o fotografie facuta recent in Turcia, comuniunea intre copil si caine de pe strada), desigur dupa finalizarea programului de sterilizare in masa, care in Romania nici nu a inceput, banii fiind insa cheltuiti ca pe Autostrada Transilvania, adica pentru 10.000 de caini sterilizati pana in prezent s-au repartizat si cheltuit cat pentru sterilizarea a 3 populatii canine, nu mai ridica pretentii, sper sa nu dau idei si sa ceara la Comisia Europeana extinderea programului din Romania si in acele zone. Noi sarim peste acest program de sterilizare in masa, recurgand barbar la solutia finala. De altfel, cred ca avem o vocatie spre distructie si nu spre constructie, ma gandesc si la celalalt subiect la ordinea zilei, mineritul, toti deschid mine, in intreaga lume, numai noi inchidem, vreo 580 pana acum, ne-am si creat o autoritate specializata in inchideri si nu in deschideri de mine. Aceasta asa ca un exemplu a ceea ce am devenit.
Ceea ce doresc este sa rezonez cu iubitorii de animale, sa solidarizam in durerea ce ne sfasie sufletul, cu totii intrebandu-ne cat de cruda poate fi suferinta pe care o traim si daca ea este la fel pentru toti.
Dragii mei iubitori de animale, va confirm ca da, cu totii suferim enorm, platim fiecare clipa de iubire fata de prietenii nostri necuvantatori, insa atat de sensibili si iubitori, care cuvanta prin tot ceea ce inseamna ei si noi stim atat de bine acest lucru, mult mai profund decat orice cuvantator din acea jumatate rea si cruda a populatiei noastre si este o suferinta continua. Speram in solidarizarea Europei, a intregii lumi civilizate pentru a opri masacrul ce se pregateste cu minutiozitate in birouri bine capitonate si dotate.
Deja inregistram astazi oribilitati greu de inchipuit, generate de atmosfera creata de cei ce au pus la cale macelul asupra cainilor din Romania:
– zeci si sute de caini otraviti cu diverse otravuri, moartea lor in chinuri naprasnice;
– caini cu capul taiat;
– caini omorati prin inghetare/congelare;
– caini introdusi de vii in saci de plastic si asfixiati prin inchiderea acestora;
– adaposturi supraaglomerate peste noapte, in care cainii se mananca unii pe altii de foame;
– monstrii de oameni, deghizati in proprietari de adaposturi organizate ad hoc, care profitand de situatia creata, chipurile pentru a salva cat mai multi caini recuperati din urgie, incaseaza cate 100 de lei pentru fiecare caine asa zis “salvat” din ghearele mortii, in adaposturi inexistente, de fapt niste terenuri virane in camp deschis, unde oamenii de buna credinta cred ca-i duc pe bietii caini sa-i salveze, care insa mor in chinuri si mai mari, prin infometare totala si devorare in grup. Dupa care sunt ingropati, pentru a nu mai putea fi gasiti de salvatori la vizitele ulterioare. Inutil sa va spun ca autoritatile nu intreprind nimic in acest sens, pentru ca nu-i asa, oricum trebuie sa-i omoram, ce mai conteaza cum mor;
– alte atrocitati de neconceput intr-o tara in acest secol.
Dragi iubitori de animale, va admir, apreciez si respect suferinta, eforturile, credinta ca mai puteti indrepta ceva, ca in cele din urma cineva va da mintea de pe urma romanului, oricare ar fi acela, care va putea opri marea nedreptate ce se apropie! Suntem inca in perioada in care ne rugam pentru viata necuvantatoarelor, sugestiv denumite cei mai buni prieteni ai omului!
Sa ne unim, aceasta frumoasa jumatate a populatiei Romaniei, cu suflet mare si frumos, oameni intre oameni, iubitori de viata, care respecta dreptul la viata a oricarei fiinte si se lupta pentru acesta, sa continuam lupta, atat in tara cat si in Europa, pentru a pune capat unei suferinte deja incepute, pentru a opri cel mai feroce masacru, asupra unei intregi populatii canine, din aceasta parte a lumii, dintr-un secol pe care mi-e si jena sa-l pronunt, pentru a inceta aceasta oroare de neimaginat, pusa la cale in cel mai perfid mod posibil, odata ce pretextul s-a ivit, intr-o atmosfera ce aminteste de cea a inchizitiei, dintr-o anumita perioada neagra a istoriei.
Admiratie si multumire pentru cei 300 de artisti si personalitati ale vietii romanesti si mondiale, care sprijina dragostea de viata, care s-au constituit intr-un grup extrem de valoros, unic prin maretia spiritului ce-l guverneaza, pentru a apara dreptul la viata a nefericitilor deja condamnati!
Domnule Radu Beligan, Doamna Oana Pellea, Domnule Marin Moraru, dragii nostri iubitori de viata, de
aparatori de viata, intr-adevar eutanasierea ca si forma de ucidere in masa a populatiei canine din Romania reprezinta un gest barbar.
Vocea Dvs, atat de respectata pe toate meridianele Pamantului, vocile prietenilor nostri din Uniunea Europeana si din alte parti ale lumii, sper sa lumineze mintile celor insetati de sange, cu dispret de viata, indiferent de ce fel de viata, sa le schimbe, cu toate ca ma indoiesc, convingerile criminale si sa dea forta celor in drept sa indrepte aceasta greseala! Iar daca nu, sa traiasca cu remuscarea intoarcerii spatelui celor ce reprezinta tot ce este mai pur si frumos in spiritul romanesc.
Desigur, noi ceilalti, pentru ca suntem oameni, nu ne vom multumi cu remuscarile lor si vom continua lupta pentru oprirea genocidului canin, a masacrului intregii populatii canine din Romania!

Sursa: http://adevarul.ro/news/societate/uniunea-europeana-1_524bc70ac7b855ff56…

Sursa: http://www.blanculescu.ro/carnagiul-canin-din-romania-oripileaza-uniunea-europeana-si-transforma-cosmar-viata-jumatate-din-pop

Be Sociable, Share!

Hit Counter provided by Skylight